Tu ce faci cu mucurile de tigara dupa ce fumezi pe plaja?

Mucuri de tigara pe plaja si poluarea

Stiai ca o treime din cantitatea de deșeuri de pe plaje sunt mucurile de țigară?

În fiecare an, în toată lumea sunt fumate aproximativ 6.000 de miliarde de țigarete. Se estimează că 4500 de miliarde mucuri de țigară sunt aruncate anual în mediu.

Ah, plaja! Un loc minunat pentru a te relaxa, a te bronza și, bineînțeles, a-ți savura o țigară în timp ce te bucuri de razele soarelui.

Dar, să fim sinceri, ce facem cu acele mucuri de țigară după ce le aruncăm? Hai să explorăm câteva abordări amuzante și relaxante pentru a gestiona aceste mici obiecte pline de substanțe toxice într-un mod prietenos cu mediul înconjurător.

  1. „Tineriță, ai uitat ceva!” Imaginați-vă următorul scenariu: stați pe plajă și savurați o țigară. În momentul în care terminați, o persoană se apropie de dumneavoastră și vă spune amabil: „Tineriță, ai uitat ceva!” Aceasta nu este o scenă de la un film romantic, ci un joc amuzant pe care îl poți juca cu prietenii tăi. În loc să arunci mucurile de țigară pe nisip, încurajează-i să le adune și să ți le returneze, dând astfel o notă amuzantă momentului.
  2. „Cursa mucurilor de țigară” Sunteți în căutarea unei activități distractive pe plajă? De ce să nu organizați o cursă amuzantă între mucurile de țigară! Desenați linii pe nisip și așezați mucurile de țigară la start. Apoi, cu ajutorul unui suflu puternic, încercați să le propulsați către linia de sosire. Poți face chiar și pariuri cu prietenii tăi pentru a adăuga un pic de emoție în competiție. Câștigătorul primește titlul de „Campion al Curselor Mucurilor de țigară”!
  3. „Zburătorul de mucuri” Ți-ai dorit vreodată să fii un supererou? Acum poți fi! Transformă-te în „Zburătorul de mucuri” și salvează plaja de aceste mici deșeuri toxice. Poți purta o mantie imaginara și să folosești o pungă sau un recipient special pentru a colecta mucurile de țigară. Fă acrobații amuzante în timp ce le aduni și oferă un spectacol distractiv celor din jur. Cine știe, poate vei inspira și alți oameni să se alăture luptei împotriva poluării cu mucuri de țigară!
  4. „Scrumiere creative” Dacă ești în căutarea unei soluții mai practice și creativă, poți încerca să creezi propriile scrumiere pe plajă. Folosește imaginația și materialele disponibile pentru a face scrumiere interesante și inovatoare. Poți utiliza cutii de aluminiu goale, scoici mari sau chiar nisip modelat sub formă de scrumiere. Fiecare fumător va fi încântat să găsească astfel de opțiuni pe plajă și va fi mai tentat să arunce mucurile de țigară în aceste scrumiere creative.

Deci?

Tu ce faci cu mucurile de tigara cand fumezi pe plaja?
Dar ce faci cand vezi pe altcineva care arunca pe plaja restul de tigara?

Dependența emoțional-comportamentală de fumat

Si totusi conteaza

Dependența emoțional-comportamentală de fumat reprezintă un model complex de comportament în care individul se bazează pe actul de a fuma ca mijloc de gestionare a emoțiilor și a stresului, având legătură strânsă cu anumite rutine sau situații din viața de zi cu zi.

În acest context, fumatul devine mai mult decât o simplă satisfacere a nevoii fizice pentru nicotină. Actul de a fuma poate fi asociat cu anumite stări emoționale, precum reducerea stresului, ameliorarea anxietății sau potențarea plăcerii în anumite momente. Aceasta înseamnă că atunci când individul experimentează acele emoții sau se află în anumite situații, dorința de a fuma devine mai puternică.

De exemplu, un individ poate fuma ca o reacție la stres sau la anumite situații emoțional încărcate, ajungând astfel să asocieze fumatul cu gestionarea acestor emoții. În timp, creierul începe să lege actul de fumat cu eliberarea de stres sau cu sentimentele de calm, confort sau plăcere, consolidând astfel această dependență emoțională.

Acest tip de dependență poate complica procesul de renunțare la fumat, deoarece individul va trebui să învețe noi metode de a face față emoțiilor sau situațiilor stresante fără a apela la fumat. În plus, se poate confrunta cu emoții puternice sau cu stări de disconfort atunci când încearcă să renunțe.

De aceea, strategiile de renunțare la fumat ar trebui să tina cont si de dependența emoțional-comportamentală si sa includă și metode de a face față stresului și de a gestiona emoțiile, precum psihoterapia, hipnoterapia, terapia cognitiv-comportamentală, meditația si și alte metode care ajută la dezvoltarea unor strategii alternative de gestionare a stresului și a emoțiilor. Suportul social, precum grupurile de suport pentru persoanele care încearcă să renunțe la fumat, poate fi, de asemenea, benefic. .

De asemenea, este important să se înțeleagă că fumatul nu rezolvă în mod real problemele emoționale sau stresul, ci doar le amână sau le maschează. Renunțarea la fumat și învățarea unor tehnici mai sănătoase de gestionare a emoțiilor și a stresului pot duce la o îmbunătățire a sănătății generale și a calității vieții.

Experimentele Pavlov: Cum a descoperit Pavlov reflexul condiționat experimentând pe câini.

cainele lui pavlov si reflexul conditionat

Ivan Pavlov, un om de știință rus de renume la începutul secolului XX, a primit în 1904 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Acest premiu i-a fost acordat pentru contribuțiile sale în domeniul fiziologiei digestiei, însă Pavlov este cunoscut mai ales pentru descoperirea reflexelor condiționate, un concept descoperit în urma unor experimente cu câini.

Contextul experimentelor lui Pavlov

Pe parcursul mai multor decenii, Pavlov a cercetat reflexele digestive, studiind cum alimentația stimulează procesele digestive. A descoperit ce a numit „reflexele condiționate” în timpul cercetărilor sale despre digestie. Acestea sunt manifestări similare reflexelor obișnuite, însă ele depind de învățare, spre deosebire de „reflexele necondiționate”, care sunt înnăscute, precum reflexul rotulian.

Experimentul cu câinele lui Pavlov

Pentru a măsura cantitatea de salivă produsă după hrănire, Pavlov a conectat un tub la glanda salivară a câinelui. Câinele era legat și capul său era imobilizat pentru a păstra tubul în poziția corectă. Cercetătorul introducea pudră de carne în gura câinelui pentru a stimula salivarea. Saliva care era produsă cădea prin tub într-un recipient pentru a fi măsurată.

În timpul acestor experimente, Pavlov a observat că câinele saliva înainte de a primi pudra de carne. Când Pavlov intra în laborator cu pudra de carne, câinele începea deja să saliveze, anticipând hrana. Pavlov a numit acest răspuns „stimulare psihică”, arătând cum un reflex biologic era influențat de anticipare, un fenomen psihologic.

O versiune mai avansată a experimentului

Pavlov a mers mai departe cu experimentele sale, adăugând un nou element: sunetul. Înainte de a-i da câinelui pudra de carne, el producea un sunet. După repetarea acestui proces de mai multe ori, câinele a început să saliveze doar la auzul sunetului, indiferent dacă primea sau nu pudra de carne.

Această descoperire a fost trimisă într-un articol către revista Science în 1906. Pavlov a continuat să cerceteze reflexele condiționate pentru restul vieții sale.

Psihologul american John B. Watson a fost unul dintre primii care a extins cercetările lui Pavlov la oameni. Într-un experiment, Watson a sunat un clopoțel înainte de a livra un șoc electric de scurtă durată la vârful degetului unui subiect. După repetate asociere între clopoțel și șoc, subiectul a început să-și retragă degetul doar la auzul clopoțelului, demonstrând că principiile condiționării clasice se aplică și la oameni.

Experimentul lui Edward Thorndike și „Cutia cu probleme”

Edward Thorndike, un psiholog american, a realizat experimente importante în domeniul învățării animale. Thorndike a folosit o cutie special concepută, numită „cutia cu probleme”, în care un animal trebuia să învețe cum să scape prin acționarea unui mecanism, precum apăsarea unui buton sau tragerea unui șnur. El a descoperit că animalele devin mai eficiente în rezolvarea problemei cu fiecare încercare succesivă, ceea ce a condus la formularea „Legii Efectului” – comportamentele urmate de consecințe plăcute sunt mai susceptibile de a fi repetate.

Experimentul „Micul Albert” al lui John B. Watson

Watson, inspirat de descoperirile lui Pavlov, a realizat un experiment notoriu pe un copil numit „Micul Albert”. Watson a prezentat copilului un șobolan alb (care nu îi provoca nicio teamă) însoțit de un zgomot tare și înfricoșător. În timp, „Micul Albert” a început să se teamă de șobolanul alb, chiar și atunci când zgomotul tare nu mai era prezent. Acest experiment a confirmat că reflexele condiționate pot fi create și la oameni.

Experimentul „Rats in the Maze” al lui B.F. Skinner

B.F. Skinner, un psiholog comportamentalist, a realizat experimente cu șoareci și porumbei în cutii cunoscute sub numele de „cutii Skinner”. Acestea erau echipate cu levier care, atunci când era apăsat, elibera mâncare. Skinner a observat că animalele învățau să apese levierul pentru a primi mâncare, ilustrând conceptul de „condiționare operantă”, în care comportamentul este condiționat de consecințele sale.

Aceste experimente, împreună cu lucrările lui Pavlov, au pus bazele psihologiei comportamentale, demonstrând că comportamentul poate fi influențat și modificat prin asociere și învățare.

Impactul descoperirilor lui Pavlov

Lucrările lui Pavlov au avut un impact major în psihologie, în special în domeniul comportamentismului. Psihologul american John B. Watson, de exemplu, a fost influențat de observațiile lui Pavlov și a aplicat conceptul de condiționare la oameni. Watson a experimentat cu

reflexul retragerii degetului la om, folosind clopoțelul și un șoc electric pentru a condiționa comportamentul, similar experimentului lui Pavlov cu câinele.

Aceste experimente, atât cele ale lui Pavlov, cât și cele ale lui Watson, ilustrează baza condiționării clasice. Un organism învață că un semnal anume prevestește activarea unui reflex, iar în timp, organismul va răspunde anticipativ la semnal, similar cu reacția reflexivă. Aceste descoperiri au avut implicații semnificative în psihologie, contribuind la înțelegerea modului în care comportamentele pot fi formate și modificate prin asociere și învățare.

Conditionarea comportamentala la fumatori

Acelasi fenomen cu conditionarea se manifesta si la fumatori. Fumatul, pe langa dependenta de nicotina are si o componenta de dependenta comportamentala.

Dependența comportamentală de fumat se referă la asocierea strânsă între fumat și anumite comportamente, obiceiuri sau situații care devin declanșatorii sau stimulii pentru fumat. Aceasta implică nevoia de a fuma în anumite situații sau în timpul anumitor activități pentru a obține o satisfacție sau o senzație de confort.

Exemple comune de dependență comportamentală de fumat includ fumatul în timpul pauzelor de lucru, fumatul după masă, fumatul în timpul unei conversații telefonice sau fumatul în timpul condusului. Aceste comportamente devin asociate cu plăcerea și gratificarea oferite de nicotină și de obiceiurile legate de fumat.

Dependența comportamentală de fumat poate fi puternică și poate fi o parte importantă a dependenței totale de tutun. Deși componenta chimică a dependenței de nicotină este esențială, legăturile strânse între fumat și anumite situații, emoții sau obiceiuri pot face dificilă renunțarea la fumat. De exemplu, unele persoane pot simți o dorință puternică de a fuma atunci când sunt într-un mediu social în care alții fumează sau când se confruntă cu stres sau anxietate.

Stiai că fumatul este un proces hipnotic?

fumatul hipnotic


Aproape de fiecare dată când fumezi o țigară, intri într-o stare de hipnoză. Este adevărat că această stare poate avea diferite grade de adâncime, uneori mai profundă, alteori mai superficială, dar te afli într-o stare de hipnoză.

De multe ori, fumătorul nici măcar nu-și dă seama când și-a aprins țigara, sau când a fumat-o, sau ce gust și miros a avut. Este conștient doar pentru câteva momente în timpul întregului act de a fuma.

De ce?

După ce ai fumat o perioadă și ai învățat să fumezi, fumatul devine un automatism.

Toate „eforturile” necesare pentru a fuma sunt preluate de subconștient. Mintea conștientă nu mai trebuie să facă nimic, se poate relaxa, iar de aici rezultă senzația de relaxare atunci cand fumezi. În subconștient au fost deja create tipare ale procesului de fumat.

Fiecare tipar are anumite elemente: pachetul de țigări, țigara, aprinderea țigării, trăgerea unui fum, scoaterea fumului, scuturarea scrumului, stingerea țigării, gustul și mirosul tutunului sau al fumului și altele.

Apariția oricărui element sau a oricărei condiționări comportamentale te introduce în procesul inconștient, astfel apărând transa hipnotică.

Cu fiecare țigară pe care o fumezi, acest proces devine mai adânc și mai bine ancorat. Cu fiecare țigară, îți reprogramezi subconștientul, transformând o minte normală într-o minte de fumător. De aceea este atât de greu pentru un fumător să renunțe la fumat.

Dependența de nicotină dispare pana devine nesemnificativa în 7-10 zile, in cateva luni dispare orice urma de dependenta de nicotina. Dar aceste elemente din tipar reintroduc fumătorul în transa hipnotică și îl determină să fumeze din nou, chiar dacă rațional își dorește să se lase de fumat.

Simpla voință conștientă nu este suficientă pentru a te lăsa de fumat, este necesară o decizie la nivel subconștient și voința să pornească de acolo. Este necesar un proces prin care să te reprogramezi și să ștergi programele de fumător înregistrate în subconștient.

Dacă decizia de a te lăsa de fumat este luată doar la nivel conștient, nu ai nicio șansă să reușești. În lupta dintre conștient și subconștient, întotdeauna va câștiga subconștientul. Subconștientul este de cel puțin 100 de ori mai puternic și este cel care ne ghidează.


Vrei să te lași de fumat? Fă-ți subconștientul un aliat și va fi foarte ușor.

9 semne ca ai o dependenta comportamentala de fumat

Exemple comune de dependență comportamentală de fumat includ fumatul în timpul pauzelor de lucru, fumatul după masă, fumatul în timpul unei conversații telefonice sau fumatul în timpul condusului. Aceste comportamente devin asociate cu plăcerea și gratificarea oferite de nicotină și de obiceiurile legate de fumat.

Dependența comportamentală de fumat poate fi puternică și poate fi o parte importantă a dependenței totale de fumat. Deși componenta chimică a dependenței de nicotină este esențială, legăturile strânse între fumat și anumite situații, emoții sau obiceiuri pot face dificilă renunțarea la fumat. De exemplu, unele persoane pot simți o dorință puternică de a fuma atunci când sunt într-un mediu social în care alții fumează sau când se confruntă cu stres sau anxietate.

9 simptome prin care poti sti ca ai o dependenta comportamentala de fumat

  1. Pofta de fumat: Persoana simte o dorință intensă de a fuma și resimte o nevoie compulsivă de a avea o țigară în anumite situații sau momente ale zilei.
  2. Asocierea strânsă cu comportamente sau situații: Fumatul este legat strâns de anumite activități, obiceiuri sau situații. De exemplu, persoana poate simți nevoia de a fuma după masă, în pauzele de lucru, în timpul unei pauze de cafea sau în timpul socializării cu alte persoane care fumează.
  3. Căutarea activă a stimulilor de fumat: Persoana poate fi în căutarea constantă a oportunităților de a fuma și poate planifica activitățile în funcție de acest aspect. Acest comportament poate include găsirea de locuri unde fumatul este permis sau căutarea de scuze pentru a ieși și a fuma.
  4. Stres și anxietate: Absența fumatului sau restricționarea fumatului poate provoca stres, anxietate și disconfort emoțional. Fumatul este adesea folosit ca o modalitate de a face față stresului și de a reduce anxietatea.
  5. Reacții fizice și emoționale: Persoana poate experimenta simptome fizice și emoționale atunci când nu poate fuma, cum ar fi iritabilitate, neliniște, nemulțumire, dificultăți de concentrare sau sentimente de neliniște.
  6. Repetarea comportamentului de fumat: Fumatul devine o rutină repetitivă și compulsivă, în care persoana se implică în mod automat și fără să se gândească în mod conștient la acțiunea de a fuma.
  7. Prioritizarea fumatului: Fumatul devine o prioritate în viața persoanei, iar alte aspecte, cum ar fi relațiile, activitățile sociale sau responsabilitățile profesionale, pot fi neglijate în favoarea fumatului.
  8. Obsedata de fumat: Persoana poate fi obsedată de gândul la fumat, concentrându-se în mod constant asupra următoarei țigări și a momentelor potențiale în care poate fuma. Aceasta poate duce la o scădere a atenției și concentrării asupra altor activități sau responsabilități.
  9. Incapacitatea de a controla sau limita fumatul: Persoana poate încerca să reducă sau să limiteze fumatul, dar se confruntă cu dificultăți în a se abține de la fumat și în a se controla în prezența declanșatorilor de fumat.

Este important să recunoaștem că fiecare persoană poate experimenta simptome și manifestări specifice în dependența comportamentală de fumat, iar intensitatea acestor simptome poate varia. Cu toate acestea, dacă te identifici cu multe din aceste simptome și te confrunți cu dificultăți în a controla comportamentul de fumat, poate fi util să ceri ajutor și suport pentru a aborda dependența și pentru a renunța la fumat.

Cum Renunțarea la Fumat Modifică Microbiota Intestinală si contribuie la cresterea in greutate.

Este bine cunoscut faptul că renunțarea la fumat are numeroase beneficii pentru sănătate, de la îmbunătățirea funcției plămânilor până la reducerea riscului de boli cardiovasculare și cancer. Cu toate acestea, o nouă cercetare aduce o perspectivă nouă și fascinantă: modul în care renunțarea la fumat poate afecta microbiota intestinală si astfel contribuie la cresterea in greutate.

Un studiu recent intitulat „Renunțarea la fumat modifică microbiota intestinală: perspective din investigațiile cantitative pe probe de fecale umane folosind FISH” a dezvăluit că microbiota intestinală – miliardele de bacterii care trăiesc în sistemul nostru digestiv – este substantial modificată după ce o persoană renunță la fumat.

Echipa de cercetători, condusă de Luc Biedermann, a analizat probe de scaun de la subiecți sănătoși care au renunțat la fumat într-o perioadă de observație de 9 săptămâni. Au comparat aceste probe cu cele provenite de la fumători și nefumători.

Rezultatele studiului au arătat că microbiota intestinală s-a schimbat semnificativ după renunțarea la fumat. În special, cercetătorii au observat o creștere a numărului de bacterii din fila Firmicutes (inclusiv Clostridium coccoides, Eubacterium rectale și subgrupul Clostridium leptum) și Actinobacterii (inclusiv bacterii HGC și Bifidobacteria). În același timp, au observat o scădere a Bacteroidetes (inclusiv Prevotella spp. și Bacteroides spp.) și Proteobacterii (inclusiv subgrupurile β și γ ale Proteobacterii).

Aceste schimbări pot avea consecințe importante. Microbiota intestinală joacă un rol crucial în sănătatea noastră generală, inclusiv în metabolism, imunitate și chiar în starea noastră de spirit. De asemenea, schimbările în microbiota intestinală pot fi asociate cu modificări în greutate după renunțarea la fumat.

De asemenea, cercetătorii au sugerat că aceste descoperiri ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă. Fumatul a avut efecte divergente asupra evoluției acestor boli, iar schimbările în microbiota intestinală ar putea oferi unele indicii despre de ce se întâmplă acest lucru.

Deci, dacă sunteți pe cale să renunțați la fumat, țineți cont de faptul că acest lucru nu numai că vă va îmbunătăți sănătatea

plămânilor și a inimii, dar ar putea avea, de asemenea, beneficii neașteptate pentru microbiota dvs. intestinală. În cele din urmă, această cercetare subliniază cât de interconectate sunt aspectele diferite ale sănătății noastre și cât de mult putem învăța încă despre beneficiile renunțării la fumat.

Studiu: 3 sedinte de hipnoza sunt eficiente in tratarea dependentei de fumat

Un studiu stiintific referitor la tratarea dependetei de fumat prin hipnoterapie facut GARY R. ELKINS2 si M. HASAN RAJAB si publicat in februarie 2004 in Jurnalul Internațional de Hipnoză Clinică și Experimentală arata ca 3 sedinte de hipnoza au o eficienta de 92% imediat dupa terminarea celor 3 sedinte, la o analiza dupa 3 luni 86 erau inca nefumatori, la 9 luni 67% si 58% dupa 12 luni erau in continuare abstinenti.

Mentionez ca eficienta hipnozei in tratarea dependentei de fumat depinde de talentul hipnoterapeutului si de tehnicile folosite.

Studiul il poti citi integral aici https://www.researchgate.net/publication/8881046_Clinical_Hypnosis_For_Smoking_Cessation_Preliminary_Results_of_a_Three-Session_Intervention

Nu reusesc sa ma las de fumat!

Hipnoza: Cea mai eficientă metodă de a renunța la fumat, arată un meta-studiu de anvergură

Hipnoza: Cea mai eficientă metodă de a renunța la fumat

O recentă meta-analiză publicată în New Scientist afirmă că hipnoza este cea mai eficientă metodă de a renunța la fumat. Acest studiu vast, cea mai mare comparatie științifică realizată vreodată pe această temă, combină rezultatele a peste 600 de studii, implicând aproape 72.000 de participanți din SUA și diverse țări europene.

Frank Schmidt și studentul său, Chockalingam Viswesvaran, de la Universitatea din Iowa, au condus această cercetare monumentală, care a examinat o gamă largă de tehnici pentru renunțarea la fumat. Deși studiul nu s-a concentrat specific pe eficiența diferitelor tehnici de hipnoză, rezultatele sale oferă o perspectivă valoroasă asupra rolului pe care hipnoza îl poate juca în combaterea dependenței de nicotină.

Rezultatele, publicate în Journal of Applied Psychology, arată o rată medie de succes pentru toate metodele de 19%. Cu toate acestea, hipnoza a ieșit în evidență ca fiind cea mai eficientă tehnică, cu o rată de succes de 30%. Această tehnică implică inducerea fumătorilor într-o stare de relaxare profundă, urmată de ascultarea de sugestii hipnotice prin intermediul unor inregistrari audio.

A doua cea mai eficientă tehnică a fost combinația dintre exerciții și terapia respiratorie, cu o rată de succes de 29%. În contrast, sfaturile medicilor de familie au avut cel mai scăzut impact, cu un grad de reușită aproape inexistent. Mestecatul de gumă cu nicotină a avut o eficiență modestă, de aproximativ 10%, în timp ce auto-ajutorul, sub forma cititului cărților, a atins o rată de succes de 9%.

Hipnoza: Cea mai eficientă metodă de a renunța la fumat in tratarea dependentei de nicotina

„Am constatat că implicarea medicilor nu a avut un impact atât de mare pe cât ne-am așteptat”, a spus Schmidt. „Speculăm că motivul este că conținutul tratamentului contează mult mai mult decât statutul persoanei care îl oferă”.

Surprinzător, pentru cei cu tulburări cardiace grave – cei care au un motiv clar de a renunța la fumat – rata de succes a atins 36%.

David Pollock, directorul ASH, a mărturisit că a fost luat prin surprindere de succesul hipnozei, deoarece dovezile anecdotice sugerau contrariul. Într-adevăr, Societatea Britanică de Hipnoză Medicală și Dentară nu a fost surprinsă de aceste rezultate. Președintele ei, Christopher Pattinson, a afirmat că „te

hnicile actuale de hipnoză sunt departe de imaginea lor populară. Cele mai recente tehnici de tratare a dependenței de fumat prin hipnoză ating rate de succes de până la 60% dintr-o singură ședință”.

Richard Doll, epidemiologul care a efectuat studiile de pionierat asupra riscului de a fuma, a susținut că succesul aparent al hipnozei și rata mare de renunțare a pacienților cu boli de inimă susțin propriile sale observații.

Cu toate acestea, el a fost surprins de rata scăzută de succes a celor care au încercat să renunțe doar prin forța voinței: „Majoritatea oamenilor consideră că nu este prea greu să renunțe”, a spus el. „Singura modalitate de a reuși este să vrei să o faci suficient. Trebuie să apreciezi cu adevărat care este riscul. Am fumat și am renunțat fără prea multe dificultăți.”

Acest studiu amplu pune în lumină potențialul mare al hipnozei în combaterea dependenței de fumat, deși mai este nevoie de cercetări pentru a înțelege mai bine care sunt cele mai eficiente tehnici de hipnoză. Cu toate acestea, este clar că hipnoza ar putea deține cheia succesului pentru mulți dintre cei care luptă să renunțe la fumat.

Studiul il poti citi integral aici

https://www.researchgate.net/profile/Frank-Schmidt-2/publication/21769107_A_Meta-Analytic_Comparison_of_the_Effectiveness_of_Smoking_Cessation_Methods/links/541b071e0cf203f155ae7663/A-Meta-Analytic-Comparison-of-the-Effectiveness-of-Smoking-Cessation-Methods.pdf

Posterele anti-fumat pot încuraja unii adolescenți să înceapă să fumeze – studiu

Expunerea adolescenților la afișe grafice anti-fumat poate crește de fapt riscul ca unii să înceapă să fumeze, potrivit unui nou studiu RAND Corporation.

Desfășurat într-un laborator unic care reproduce un magazin de proximitate, studiul a constatat că unii adolescenți care au văzut afișe care înfățișau afișări înspăimântătoare ale bolilor cauzate de fumat au raportat de fapt că sunt mai susceptibili la fumatul de țigară după ce au văzut afișajele în timpul unei călătorii de cumpărături. .

Efectele negative au fost constatate în rândul adolescenților care, înainte de a vizualiza afișele, au declarat că sunt expuși unui anumit risc de a fuma. Afișele grafice nu par să aibă niciun efect asupra adolescenților care erau deja hotărâti să nu fumeze niciodată.

Descoperirile noastre sunt contra-intuitive și sugerează că unele strategii anti-fumat ar putea merge prea departe”, a spus William Shadel, autorul principal al studiului și om de știință în domeniul comportamentului la RAND, o organizație de cercetare nonprofit.

Studiul este publicat online de revista Nicotine & Tobacco Research .

Majoritatea actiunilor publicitare ale industriei tutunului sunt concentrate pe punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi magazinele de proximitate. Aceste puncte de vânzare sunt pline de postere pentru produse din tutun, semne pentru promoții de preț, sunt afisate țigări și alte produse din tutun, toate vizibile cand stai la casa de marcat.

Studiile indică faptul că majoritatea adolescenților vizitează locații care vând tutun aproape săptămânal, punându-i la un risc semnificativ de expunere repetată la publicitate pentru tutun. Numeroase studii au legat astfel de expuneri, creeaza atitudini mai pozitive față de fumat în rândul adolescenților.

Ca răspuns, unele jurisdicții au propus ca afișe grafice de avertizare privind țigările să fie afișate lângă peretele de alimentare cu tutun și lângă casa de marcat. New York City a impus astfel de avertismente în 2009, dar instanțele au anulat regulamentul după procese inițiate de industria tutunului.

Pentru studiul RAND, cercetătorii au cerut adolescenților să viziteze o replică a unui magazin pentru a cumpăra câteva articole. Cu aproximativ jumătate dintre adolescenți, caseta sau peretele din spatele casei de marcat afișa un poster proeminent care arăta o fotografie a unei guri bolnave și cuvintele „AVERTISMENT: Țigările provoacă cancer”.

Posterul folosit a fost extras dintre cele nouă pe care Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente intenționase să le pună pe pachetele de țigări și a fost cel care fusese evaluat drept cea mai eficientă imagine de către adolescenți în cercetările anterioare.

Cei 441 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 11 și 17 ani care au participat la experimentul RAND au fost chestionați cu privire la atitudinile lor față de fumatul de țigară și au fost întrebați despre alte articole atât înainte, cât și după cumpărături. Aproximativ 5 la sută dintre participanți au raportat că au fumat anterior și aproximativ 20 la sută au fost considerați expuși riscului de a fuma țigări în viitor înainte de a vizita magazinul.

Cercetătorii spun că analiza lor a constatat că, în loc să perturbe publicitatea pentru tigari afisata la punctul de vânzare din magazinul de proximitate, afișul grafic anti-fumat părea să sporească și mai mult susceptibilitatea la fumat a adolescenților deja considerați expuși riscului de a consuma tutun în viitor.

Este posibil ca adolescenții cu risc să fi răspuns la afișele grafice de avertizare într-o manieră defensivă, determinându-i să reducă sau să minimizeze riscurile pentru sănătate prezentate în afiș”, a spus Shadel. „Este posibil, de asemenea, ca afișele grafice să-i fi determinat pe adolescenți să-și distragă atenția către peretele de putere a tutunului, unde au fost expuși mesajelor pro-tutun”.

Cercetătorii spun că un neajuns al studiului lor este că au testat doar un afiș anti-fumat cu adolescenți și nu au experimentat cu o varietate de dimensiuni de poster sau cu o varietate mai mare de plasari în magazine.

Descoperirile noastre sugerează că factorii de decizie politică ar trebui să fie atenți atunci când iau în considerare afișe grafice de avertizare ca parte a educației împotriva tutunului în mediile de vânzare cu amănuntul”, a spus Shadel. „Acest tip de acțiune fie necesită cercetări suplimentare, fie ar trebui să fie abandonat în favoarea unor eforturi mai bine demonstrate împotriva fumatului”.

Studiul complet il poti citi si aici

###

Sprijinul pentru studiu a fost oferit de Institutul Național al Cancerului și de Centrul FDA pentru Produse din Tutun. Alți autori ai studiului sunt Steven C. Martino, Claude Setodji, Michael Dunbar, Daniela Kusuke, Serafina Lanna și Amanda Meyer.

RAND Health este cel mai mare program independent de cercetare în domeniul sănătății, cu un portofoliu larg de cercetare care se concentrează pe costurile de îngrijire a sănătății, calitatea și pregătirea pentru sănătatea publică, printre alte subiecte.

Cele mai importante diferentele dintre mintea constienta si mintea subconstienta

Mintea constienta si mintea subconstienta diferente

Mintea conștientă este partea minții noastre care este activă în mod deliberat și pe care o putem controla în mod voluntar. Aceasta este partea noastră rațională și analitică, care ne permite să luăm decizii în cunoștință de cauză, să ne concentrăm și să fim atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Mintea subconștientă, pe de altă parte, este partea minții noastre care este activă în mod inconștient și care lucrează în culise. Aceasta este partea noastră emoțională și instinctuală, care ne guvernează comportamentul și reacțiile la stimuli. Deși nu suntem conștienți de procesele care au loc în mintea noastră subconștientă, acestea pot avea un impact semnificativ asupra comportamentului nostru și asupra modului în care gândim și simțim. Aceasta este partea mintii care controleaza automatismele si functiile corpului nostru, precum respiratia si bataile inimii.

Iată câteva diferențe cheie între mintea conștientă și mintea subconștientă:

  1. Control: Mintea conștientă este controlată voluntar, în timp ce mintea subconștientă este activă în mod inconștient și nu este ușor de controlat.
  2. Raționalitate versus emoție: Mintea conștientă este rațională și analitică, în timp ce mintea subconștientă este mai emoțională și instinctuală.
  3. Accesibilitate: Mintea conștientă este accesibilă și poate fi adusă la suprafață în mod voluntar, în timp ce mintea subconștientă este mai dificil de accesat și poate fi adusă la suprafață doar prin tehnicile specifice de accesare a subconștientului.
  4. Capacitatea de stocare a informațiilor: Mintea conștientă are o capacitate limitată de stocare a informațiilor, în timp ce mintea subconștientă poate stoca o cantitate foarte mare de informații.
  5. Rolul în procesele decizionale: Mintea conștientă are un rol important în procesele decizionale, în timp ce mintea subconștientă poate influența deciziile noastre în mod subtil, prin experiențe și emoții anterioare.

În general, mintea conștientă și mintea subconștientă lucrează împreună pentru a ne ajuta să ne adaptăm la mediul înconjurător și să facem față provocărilor vieții. Înțelegerea diferențelor între aceste două părți ale minții noastre poate fi utilă pentru a ne dezvolta o mai mare conștientizare de sine și pentru a ne gestiona mai bine emoțiile și comportamentul.

1 2 3 4