40 de zile fara mâncare si doar 11 zile fara somn…
40 de zile fara mâncare si doar 11 zile fara somn…
…atât putem supravietui 🙁 Desi organismul stie sa faca față atat de bine lipsei alimentelor, desi celula adipoasa este capabila sa se multiplice la infinit, se vede treaba ca suntem mai sensibili si mai fragili decat se vede la prima privire. Stresul ne distruge, lipsa de somn ne omoara, oboseala si epuizarea ne produc modificări de comportament (inclusiv mâncat compulsiv, bulimic).
Neuronii se hranesc cu somn si se calmeaza cu mancare. Cand esti la dieta neuronii sunt frustrați si nu te lasa sa dormi, nu cat sa mori dar nici cat sa-ti fie usor:) Cand nu poti dormi de anxietate si griji, cand venirea noptii iti produce mai mult spaima decat bucurie, tot cu mancare reusesti sa-i linistesti. Foamea si somnul merg mână in mână si din fericire nu pot fi concomitente:) Daca aveti de ales, alegeti somnul! E de departe mult mai valoros, mai eficient. Cine doarme, postește. Somnul nu îngrașă ci vindeca, alină, șterge, atenuează, reface, îndepărtează. In somn uităm, visăm, ne eliberăm.
Si daca somnul e mai important decat mâncarea, si daca neuronii sunt mai prețiosi decat adipocitele, mă întreb ce o fi cu sufletul? El cu ce s-o hrăni? Si daca nu-l hrănim, moare? Cum știm când moare sufletul? Doare?